Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial

La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 69-74
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS41448

Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial

Un comentariu la „Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial”

  1. Acest articol este foarte interesant si informativ in ceea ce priveste contextul intrarii Romaniei in al Doilea Razboi Mondial. Ne explica modul in care pactul Ribbentrop-Molotov si Pactul Molotov-Hitler sau Tratatul de la Craiova au contribuit in mod direct la schimbarea granitelor si a teritoriului Romaniei. In ciuda pierderii unei treimi din teritoriu si a peste un sfert din populatie in urma acestor tratate, Romania a reusit sa se reinventeze pe parcursul timpului, demonstrandu-si curajul si spiritul national.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *