Categorie: Politica

Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 24-33
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086

Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor

Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 110-124
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea întregului aparat de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 99-109
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară

Dincolo de Ucraina: noua geopolitică a economiei verzi

Războiul din Ucraina a remodelat fundamental politica marilor puteri și economia globală. Iată ce înseamnă asta pentru tranziția verde.
Invazia rusă a Ucrainei este deja un dezastru umanitar, aducând suferință și haos pentru milioane de oameni. De asemenea, a remodelat fundamental politica marilor puteri și economia globală, aproape peste noapte. Apărută pe fundalul unei Chine în ascensiune, a unor variante de COVID renăscute, a piețelor nervoase de energie și a superputerii SUA din ce în ce mai ineficientă, criza din Ucraina a evidențiat un lucru clar: ne aflăm într-o nouă realitate geopolitică, în care vechile platitudini și politici nu se mai aplică.
În acest context, necesitatea unui angajament dublat față de valorile unei tranziții economice ecologice incluzive, durabile și sigure este mai puternică decât oricând. Dar cum putem naviga în aceste vremuri haotice și incerte și să ne concentrăm cel mai bine eforturile către un viitor mai verde și mai corect?
Aici identificăm cinci macro tendințe emergente care probabil vor avea un impact uriaș asupra perspectivelor reformei economice ecologice în următorii ani.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 93-98
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Dincolo de Ucraina: noua geopolitică a economiei verzi

Ortodoxia rusă între politică și evanghelie

Creștinismul reprezintă una din cele trei mari religii monoteiste ale lumii ca număr de aderenți, aflându-se cu mult înaintea iudaismului și islamului, născându-se, istoricește vorbind, în prima jumătate a secolului I, când un mic grup de evrei palestinieni l-au identificat pe Mesia cu nimeni altul decât Isus Hristos din Nazaret.
De-a lungul a două milenii de existență, creștinismul a evoluat și s-a extins în lume pe spații largi fiind, totodată, însoțit de stări de tensiune, crize, războaie religioase, schisme și conflicte de natură teologică, fapt ce a avut drept consecință apariția mai multor biserici distincte.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 80-92
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Ortodoxia rusă între politică și evanghelie

Relevanța pentru viitor a unei noi întâlniri: Teheran 2

Istoricii știu că întâlnirea de la Teheran din 1943 a schimbat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial (noi numim această întâlnire epocală pentru secolul al XX-lea, Teheran 1). Prima Conferință de la Teheran s-a desfășurat între 28 noiembrie și 1 decembrie 1943 și a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii postbelice, ca urmare a marilor victorii aliate din cursul anului 1943. A fost prima întâlnire a “Celor Trei Mari”: Franklin Delano Roosvelt, Winston Churchill și Iosif Vissarionovici Stalin.
Pe 19 iulie 2022 s-a desfășurat întâlnirea Teheran 2… Anii următori ne vor spune dacă și întâlnirea Teheran 2 a marcat cursul actual al schimbărilor din lume! Noi subliniem că DA!

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 76-79
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Relevanța pentru viitor a unei noi întâlniri: Teheran 2

Începuturile serviciilor de informații

Recenzie: Francis Dvornik: Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, Meteor Press, 2021

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 72-75
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei

Cazul „spionului” Hermann von Ritgen

Se pare că Hermann Paul Arno von Ritgen a fost unul dintre cei mai de seamă spioni pe care British Intelligence Service i-a avut în cadrul Legației germane la București în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 50-60
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Cazul „spionului” Hermann von Ritgen

Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor

Recenzie: Ovidiu Boureanu, Petru Ștețcu (autori), Stan Petrescu, Tiberiu Tănase (coordonatori): Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor (manual), Editura Concordia, Arad 2021

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 39-41
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor

Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică

Intelligence, în plus față de cunoașterea științifică, presupune includerea în ecuație a factorilor umani, socio-economici și politici, și obținerea, prin analiză, de informații și predicții prin combinarea tuturor factorilor implicați.
Analiza intelligence constă în aplicarea unor metode cognitive individuale şi colective pentru a cântări datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural dat.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 29-38
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II80301

Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică