Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea întregului aparat de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 99-109
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară

Începuturile serviciilor de informații

Recenzie: Francis Dvornik: Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, Meteor Press, 2021

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 72-75
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei

Armata Română în al Doilea Război Mondial

România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 61-71
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II31235

Armata Română în al Doilea Război Mondial

Cazul „spionului” Hermann von Ritgen

Se pare că Hermann Paul Arno von Ritgen a fost unul dintre cei mai de seamă spioni pe care British Intelligence Service i-a avut în cadrul Legației germane la București în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 50-60
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Cazul „spionului” Hermann von Ritgen

Retrospectivă istorică privind începuturile activităţii de informaţii pe teritoriul românesc

Din punct de vedere politic, Ţările Române îşi stabilizează situaţia internă. În plan extern, reuşesc să-şi îmbunătăţească relaţiile cu alte state şi în primul rând, cu cele vecine. În plan intern, domnitorii întreprind măsuri organizatorice inspirate şi utile. De reţinut în acest sens, preocupările constante ale lui Şerban Constantin, Constantin Cantemir şu Constantin Brâncoveanu în privinţa îmbunătăţirii funcţionalităţii şi a modernizării serviciilor secrete.

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 42-49
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Retrospectivă istorică privind începuturile activităţii de informaţii pe teritoriul românesc

Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor

Recenzie: Ovidiu Boureanu, Petru Ștețcu (autori), Stan Petrescu, Tiberiu Tănase (coordonatori): Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor (manual), Editura Concordia, Arad 2021

INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 39-41
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159

Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor

Intelligence Info, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Ce este intelligence-ul? Cum îl studiem?, de Tiberiu Tănase

INTELLIGENCE
Rolul informaţiilor într-o societate democratică, de Stan Petrescu
Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică, de Nicolae Sfetcu
Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor, de Tiberiu Tănase

ISTORIA
Retrospectivă istorică privind începuturile activităţii de informaţii pe teritoriul românesc, de Tiberiu Tănase
Cazul „spionului” Hermann von Ritgen, de Sorin Aparaschivei
Armata Română în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu
Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, de Tiberiu Tănase

GEOPOLITICA
Relevanța pentru viitor a unei noi întâlniri: Teheran 2, de Emilian M. Dobrescu
Ortodoxia rusă între politică și evanghelie, de Stan Petrescu
Dincolo de Ucraina: noua geopolitică a economiei verzi, de Ben Martin și Chris Hopkins

SECURITATE
Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară, de Tiberiu Tănase
Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene, de Alexandru Cristian
The impact of DoS (Denial of Service) cyberattacks on a Local Area Network (LAN), de Darius-Antoniu Ferenț

BUSINESS INTELLIGENCE
Inteligența emoțională în organizații, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2821– 8159 ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II95003

Intelligence Info, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial

La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 69-74
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS41448

Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial