Immanuel Kant despre acțiuni și imperativul categoric

Immanuel Kant (1724-1804) distingea „trei tipuri de acțiuni”: (i) acțiunea tehnică (adică modul de gestionare a obiectelor), (ii) acțiunea pragmatică (adică modul de a face față oamenilor) și (iii) acțiunea etică (adică modul de abordare a valorilor morale). Această structură … Citeşte mai mult

The post Immanuel Kant despre acțiuni și imperativul categoric appeared first on SetThings.

Etica normativă

Etica normativă este studiul acțiunii etice. Este ramura eticii filozofice care investighează ansamblul de întrebări care apar atunci când luăm în considerare modul în care cineva trebuie să acționeze, moral vorbind. Etica normativă este distinctă de metaetica, deoarece examinează standardele … Citeşte mai mult

The post Etica normativă appeared first on SetThings.

Virtuți, principii și critici ale eticii creștine

Virtuți și principii Cele șapte virtuți creștine provin din două seturi de virtuți. Cele patru virtuți cardinale sunt Prudența, Dreptatea, Reținerea (sau Temperarea) și Curajul (sau Fortitudinea). Virtuțile cardinale sunt numite așa deoarece sunt considerate virtuțile de bază necesare pentru … Citeşte mai mult

The post Virtuți, principii și critici ale eticii creștine appeared first on SetThings.

Schimburi de experiențe și idei între rotarieni

(Un semn care arată unde se întâlnește Clubul Rotary San Marcos, Texas, ) Prin activitățile din cadrul cluburilor rotarienii își extind rețeaua personală, profesională și de afaceri, și își schimbă modul de a vedea lumea. Altă perspectivă Rotary reunește marile … Citeşte mai mult

The post Schimburi de experiențe și idei între rotarieni appeared first on SetThings.

Credința religioasă

(Credința (Armani), de Mino da Fiesole. ) Credința, derivată din latina fides și cuvântul francez vechi feid, este încrederea într-o persoană, lucru sau concept. În contextul religiei, se poate defini credința ca încredere într-un anumit sistem de credință religioasă. Oamenii … Citeşte mai mult

The post Credința religioasă appeared first on SetThings.

Saul Kripke vs. teoriile descriptiviste ale numelor

Cele trei prelegeri care formează Naming and Necessity constituie un atac asupra teoriei descriptiviste a numelor. Kripke atribuie, printre altele, variante ale teoriilor descriptiviste lui Frege, Russell, Wittgenstein și John Searle. Conform teoriilor descriptiviste, numele proprii fie sunt sinonime cu … Citeşte mai mult

The post Saul Kripke vs. teoriile descriptiviste ale numelor appeared first on SetThings.

Saul Kripke despre teoria clusterelor pentru nume

În „Prelegerea II” din Numire și necesitate, Saul Kripke reconsideră teoria clusterelor pentru nume și argumentează propria sa poziție cu privire la natura referinței, o poziție care a contribuit la dezvoltarea teoriei cauzale a referinței. La început, Kripke revine la … Citeşte mai mult

The post Saul Kripke despre teoria clusterelor pentru nume appeared first on SetThings.

Epistemologia socratică pentru inteligența emoțională verbală

Epistemologia este ramura filozofiei care se ocupă de cunoaștere și credință. Conform rezultatelor de bază în epistemologie, cunoașterea este definită drept credință adevărată justificată. Abe Kazemzadeh a dezvoltat o metodă experimentală de colectare a cunoștințelor umane despre emoții și la … Citeşte mai mult

The post Epistemologia socratică pentru inteligența emoțională verbală appeared first on SetThings.

Critica asemănării familiale în artă

Cartea Philosophical Investigations a lui  Ludwig Wittgenstein este textul principal utilizat în discutarea asemănărilor familiale în artă, chiar dacă subiectul apare și în alte lucrări ale lui Wittgenstein, în special în The Brown Book. Multe contribuții la discuții sunt ale … Citeşte mai mult

The post Critica asemănării familiale în artă appeared first on SetThings.