Cazul lui Danielle (DeGregory, 2008) subliniază un punct important pe care sociologii îl fac despre socializare, și anume că sinele uman nu apare „în mod natural” ca un proces condus de mecanisme biologice. Ce este un sine? Ce înseamnă să … Citeşte mai mult
The post Teorii ale dezvoltării sinelui appeared first on MultiMedia.
Autor: Parlamentari
Filosofia inteligenței artificiale
Filosofia inteligenței artificiale este o ramură a filozofiei tehnologiei care explorează inteligența artificială și implicațiile acesteia pentru cunoașterea și înțelegerea inteligenței, eticii, conștiinței, epistemologiei și liberului arbitru. Mai mult, tehnologia se referă la crearea de animale artificiale sau oameni artificiali … Citeşte mai mult
The post Filosofia inteligenței artificiale appeared first on MultiMedia.
Abordarea sociologică a evoluției societăților
(Bărbații maasai vânează cu sulițe și bâte de cioban. Cum influențează tehnologia ocupațiile zilnice ale unei societăți?) Haida, maasai, cetățenii moderni ai unei țări – fiecare este o societate. Dar ce înseamnă asta? Ce este exact o societate? În termeni … Citeşte mai mult
The post Abordarea sociologică a evoluției societăților appeared first on MultiMedia.
Intelligence Info, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022
Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Ce este intelligence-ul? Cum îl studiem?, de Tiberiu Tănase
INTELLIGENCE
Rolul informaţiilor într-o societate democratică, de Stan Petrescu
Principii ale analizei intelligence în cadrul serviciilor secrete, afaceri și (geo)politică, de Nicolae Sfetcu
Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor, de Tiberiu Tănase
ISTORIA
Retrospectivă istorică privind începuturile activităţii de informaţii pe teritoriul românesc, de Tiberiu Tănase
Cazul „spionului” Hermann von Ritgen, de Sorin Aparaschivei
Armata Română în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu
Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, de Tiberiu Tănase
GEOPOLITICA
Relevanța pentru viitor a unei noi întâlniri: Teheran 2, de Emilian M. Dobrescu
Ortodoxia rusă între politică și evanghelie, de Stan Petrescu
Dincolo de Ucraina: noua geopolitică a economiei verzi, de Ben Martin și Chris Hopkins
SECURITATE
Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară, de Tiberiu Tănase
Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene, de Alexandru Cristian
The impact of DoS (Denial of Service) cyberattacks on a Local Area Network (LAN), de Darius-Antoniu Ferenț
BUSINESS INTELLIGENCE
Inteligența emoțională în organizații, de Nicolae Sfetcu
ISSN 2821– 8159 ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II95003
Platon: Biografia
Principala sursă biografică despre Platon, după mărturia neoplatonicului Simplicius, ar fi fost scrisă de discipolul Xenocrate, dar din păcate nu a ajuns la noi. Cea mai veche biografie a lui Platon care a ajuns până la noi, De Platone et dogmate eius, este a unui autor latin din secolul al II-lea, Apuleius. Toate celelalte biografii ale lui Platon au fost scrise la peste cinci sute de ani de la moartea sa. Istoricul grec Diogene (secolele II și III) este autorul unei serii de biografii ale filosofilor greci (Viețile filosofilor) în care face referire la viața lui Platon. Acesta ar fi scris și un elogiu funerar lui Platon. Alți biografi timpurii ai lui Platon sunt Olimpiodor cel Tânăr în secolul al VI-lea și o sursă anonimă. O sursă importantă despre viața lui Platon sunt chiar dialogurile sale filozofice, treisprezece scrisori (posibil false totuși, cu excepția poate a Scrisorilor VII și VIII), scrierile lui Aristotel, un fragment din Istoria filozofilor (Syntaxis ton philosophon) a epicureanului Philodemus de Gadara din secolul I î.e.n., scrierile anonime Prolegomena despre filozofia platonică atribuite în mod tradițional lui Olimpiodor, Suda, secolul al X-lea și Viața lui Dio a lui Plutarh, secolul I-II.
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 88-100
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS86928
Timpul cosmic
Timpul cosmic, sau timpul cosmologic, este coordonatele temporale utilizate în mod obișnuit în modelele Big Bang ale cosmologiei fizice. O astfel de coordonată de timp poate fi definită pentru un univers omogen, în expansiune, astfel încât universul să aibă aceeași … Citeşte mai mult
The post Timpul cosmic appeared first on MultiMedia.
Cultura și biologia – Sociobiologia
Viața socială umană este în esență semnificativă și, prin urmare, trebuie înțeleasă mai întâi printr-o analiză a practicilor și instituțiilor culturale care dau sens. Cu toate acestea, o fascinație în cultura contemporană persistă pentru găsirea de explicații biologice sau genetice … Citeşte mai mult
The post Cultura și biologia – Sociobiologia appeared first on MultiMedia.
Medici români: Amza Jianu
Amza Jianu (1881-1962) s-a născut pe 7 iunie 1881 la Fălcoiu, în fostul județ Romanați. După studiile secundare la Craiova a urmat, din 1901, cursurile facultății de medicină din București. A fost extern și intern al Spitalelor Eforiei Civile, unde … Citeşte mai mult
The post Medici români: Amza Jianu appeared first on MultiMedia.
Etica mașinilor în inteligența artificială
Etica mașinilor (sau moralitatea mașinilor, moralitatea computațională sau etica computațională) este o parte a eticii inteligenței artificiale care se ocupă de adăugarea sau asigurarea comportamentelor morale ale mașinilor create de om care folosesc inteligența artificială, altfel cunoscute sub numele de … Citeşte mai mult
The post Etica mașinilor în inteligența artificială appeared first on MultiMedia.
Arta și etica
Etica artei este preocupată de responsabilitatea morală a artiștilor și drepturile lor de a reprezenta și crea fără cenzură. Moralitatea și arta sunt legate de obicei în arta care provoacă și tulbură. O astfel de artă stârnește convingerile, valorile și … Citeşte mai mult
The post Arta și etica appeared first on MultiMedia.